Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavriil din satul Coştangalia raionul Cantemir

    Nu se cunoaşte cine a pus piatra de temelie a acestui Sfînt lăcaş, însă se cunoaşte că creştinii din sat au avut ca loc de închinare o bisericuţă mică din lemn. 

1813 – cea mai timpurie menţiune documentară a bisericii din Coştangalia (Svedenia o sostoianii ţercvei Bessarabii v 1812-1813 Greceanschii uiezd)

    În locul acestei biserici, ce s-a ruinat de vreme, locuitorii au început construcţia unui lăcaş mai mare şi mai durabil din piatră. Din lipsa materialelor şi meşterilor construcţia a fost oprită.

1815- 1816 – Mitropolitul Basarabiei Gavriil Bănulescu- Bodoni a primit informaţie, că în biserica din satul Coştangalia Sfintele vase sunt din cositor (se recomanda din argint) (Arhivele Basarabiei, 1936, pag. 244)

În anii 1840-1848 pe meleagurile satului au venit un grup de creştini greci în frunte cu preotul Canon şi soţia lui Sofia Kalihptos, care au şi pus temelia bisericii actuale.

Se pierd în negura de vremi în anul 1865.

Calendar istoric al satului Coştangalia

"Istoria este cea dintâi carte a unei naţii.
Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul."

Nicolae Bălcescu

SATUL COŞTANGALIA R-NUL CANTEMIR

       Potrivit documentelor de epocă vatra satului Coştangalia apare pe la începutul secolului XVIII. Satul a luat fiinţă pe locul vechilor aşezări tătăreşti nohaice numite Coştangalî sau Coştamgalî. Cu aceste forme satul apare în hîrtiile vechi. Toponimica provine de la numele tribului tătăresc nohaic”coştamgalî” (coş+tamga+sufixul „lî” – „cu dangaua unită, legată”). E parte componentă a ocolului Cahulului, ţinutul Grecenilor („Regiunile naturale dintre Prut şi Nistru”, T. Porucic, rev. „Viaţa Basarabiei”1933,pag. 167)

       Faptul că el este mult mai vechi o confirmă tradiţiile orale locale. O legendă mărturiseşte că aceste pămînturi aparţineau, pe vremea voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, vitejilor şi oştenilor moldoveni, moşiile lor fiind stăpînite de ei ”cu drepturi de la domnie”, „pentru credincioasa slujbă faţă de domnie şi ţară”. De aceea moşia purta numele Domneasca, iar satul s-a numit mai tîrziu Domneşti. Dar iată că peste satele şi moşiile moldovenilor au năvălit tătarii şi peste tot şi-au aşezat în cîşle şi odăi hoardele şi triburile lor barbare. Satul Domneasca a fost prădat, ars şi ruinat din temelie, pe locul lui urmînd să se înjghebeze cîşla murzacului Kojdamgalî, de unde şi-a luat, chipurile, şi numele Cojdamgalia, moldovenii zicîndu-i mai tîrziu Coştangalia. 

CONFORM DATELOR DE ARHIVĂ:

       Unii cercetători afirmă, că satul cu acest nume să fi existat la începutul sec. XVIII, în 1712 (V. Micu, lucrarea „Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi”, vol I p. 257, Chişinău 1991; Creţu Valeriu „Tablou cuprinzînd date referitoare la comunele din judeţul Cahul”, Z. Arbore”Dicţionarul geografic al Basarabiei”,1904, p.44,”Bessarabscaia Gubernia v 1870-1875”, Chişinău 1879, p.122-123)
Pe o hartă a Moldovei din 1770 localitatea apare notată Koştangalî, fapt ce confirmă provenienţa tătărească.

Memorie şi cunoaştere locală

    Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. 

   Este important ca şi adulţii, dar mai ales copiii să-şi cunoască localitatea, evenimentele care s-au derulat în acest microspaţiu, tradiţiile, până la istoria propriei familii. Sectiunea de Memorie si Cunoaştere Locală va fi un mijloc real de promovare a colecţiei şi serviciilor de istorie locală, va facilita de asemenea accesul la unele documente de istorie locală.

    În cadrul proiectului Replicarea serviciului ”Digitalizarea istoriei locale”, cu suportul IREX/ Programul Novateca, Biblioteca Publică Coştangalia îşi asumă, în cadrul comunităţii locale, rolul de agent esenţial în vederea colectării, achiziţionării şi promovării culturii locale, prin organizarea, structurarea informaţiilor privind istoria instituţiilor, a familiilor, minorităţilor, mediului, conservarea colecţiilor de istorie locală pentru a asigura generaţiilor viitoare accesul la informaţie, publicarea de documente de interes local, promovarea moștenirii culturale a localității prin mijloace tradiționale și moderne, organizarea de expoziţii şi cercuri de lectură, promovarea unor programe interactive.

Vizita de studiu - o experienţă memorabilă!

     Un grup de 10 bibliotecari, foşti participanţi ai Şcolii de Vară, printre care şi eu, Diana Scoc, bibliotecarul Bibliotecii Publice Coştangalia, am beneficiat în perioada 25-30 septembrie 2016 de o vizită de studiu în România - vizită realizată în cadrul programului ”Burse de Călătorie pentru Bibliotecari Novateca”. În scurt timp am avut posibilitatea să învățăm din experiența și succesele bibliotecilor din România și să preluăm cele mai bune practici și idei ce pot contribui la prosperarea comunităților locale.

     Prima etapă a vizitei de studiu a fost familiarizarea tinerilor bibliotecari cu activitatea Bibliotecii Judeţene “V. Voiculescu” Buzău, unde am beneficiat de un tur ghidat prin bibliotecă cu dna Iulia Irimia, care ne-a prezentat o serie de activităţi şi proiecte comunitare implementate aici, printre care ”Ludoteca din grădină”, ”Creştem împreună”, ”Povestea caselor din oraş”, etc.

    

      A doua zi a umat o masă rotundă focusată pe Rețeaua Tinerilor Bibliotecari din România – echivalentul Tinerilor Bibliotecari din Rep. Moldova, în cadrul căreia s-au pus în discuţie idei bine structurate privind perspectivele de dezvoltare precum si au fost luate concluzii, printre care: valorificarea potenţialului inovator al Tinerilor Bibliotecari din RM prin colaborare, acţiuni şi proiecte comune; iniţiativa aderării Tinerilor Bibliotecari la ABRM, care reprezintă întreg sistemul naţional de instituţii informaţional-bibliotecare din RM.