Traversând Republica Moldova, nu poate sa nu te impresioneze frumuseţea incomparabila a satelor ei. Unul dintre aceste sate este şi satul Coştangalia, raionul Cantemir, sat mijlociu, pitoresc, cu oameni gospodari şi binevoitori. Satul se deosebeşte prin liniştea sa, oamenii muncitori, veseli şi săritori la nevoie. Situat între două dealuri, înconjurat de păduri, bogat în izvoare subterane, nimerind pe acest meleag îți dai seama că este unul din multele colţişoare de rai din ţară. Din punct de vedere geografic satul este aşezat în partea de sud a ţări.
1.1 Poziţia geografică
Satul Coştangalia este o localitate din raionul Cantemir, situat la sudul Moldovei la latitudinea 46.1100, longitudinea 28.3872 si altitudinea de 96 metri faţa de nivelul mării. Această localitate este în administrarea oraşului Cantemir. Conform recensământului din anul 2004 populația este de 1.070 locuitori. Distanța directă până în orașul Cantemir este de 26 km. Distanța directă până în oraşul Chişinău este de 103 km. Se învecinează la sud-est cu satele Suhat, Doina, Câşla și cu satul Şofranovca, la nord-est cu satul Chioselia și Ţărăncuţa, iar la nord-vest cu satul Burlacu .
1.2 Elemente de relief
În localitatea Coştangalia se evidențiază următoarele forme de relief: câmpii, coline, văii, dealurii. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotungite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale. Situaţia geografică a satului reprezintă un amestec de platouri joase, văi adânci şi vâlcele, versanţii care sunt pe alocuri în formă de “amfiteatre erozionale”. Caracterul general al reliefului: văluros după tipul de dezmembrare şi erozional după origine. Pe teritoriul localităţii se întâlnesc zone arabile – 1.047 ha, celei destinate culturii cerealiere, pășunii – 345 ha, o pădure – 165 ha. La baza localităţi sunt rocile sedimentare, care conţin argila şi nisip.
1.3 Clima
Clima localitatii Costangalia ca şi pe întreg teritoriul ţării este temperat-continentală, influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate iarna fiind blândă, iar vara caldă. Temperatura medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 10,0 °C semnalându-se o încălzire a climei, iar a solului între 10 °C și 12 °C..
Iarna în Coştangalia este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer artic chiar până la -35 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai temperatura se stabilește în jurul gradației 15 °C și scade pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, dar uneori poate atinge cota de 35 °C — 40 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale. Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C — 5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.
Suma anuală a precipitaţiilor atmosferice constitui 375 – 450 mm, cădera lor s-a observat neuniformă, atât în timpul anului cât şi a unor luni aparte. Precipitaţiile abundente de vară se caracterizează printr-o durată scurtă şi o intesitate impunătoare, ce în condiţiile gospodăriei duce la activizarea proceselor erozionale. Cantitatea de precipitaţii în perioada vară constituie 290 – 340 mm, iar în lunile reci ale anului ( decembrie – martie ) numai 85 – 105 mm.
1.4 Solul
Solul constituie principala bogăție naturală a localitatii cît şi a intregii tari. Solurile care predomina in localitate este tipul de sol cernoziom. Cernoziomurile sunt cele mai fertile soluri caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip. Solurile din localitate sunt soluri fertile, oameni bucurânduse de recolte bogate mai ales când verile sunt ploioase.
1.5 Hidrografie
Teritoriul localității Coștangalia este traversat de un singur râu, numit Salcia Mică. Râul Salcia Mică este un afluent principal al râului Salcia Mare, care începe la 4, 5 km spre nord de satul Huluboaia şi debutează în râul Ialpug. Salcia Mică are o lungime de 37 km, izvorăște la nord- vest de satele Baimaclia și Suhat și se contopește cu Salcia Mare la sud de satul Moscovei. Pe râul Salcia Mică sunt așezate 10 localități. Râul Salcia Mare cu cei 43 de afluienţi ai săi dintre care şi Salcia Mică este atestat documenar în „Descrierea Moldovei”, operă enciclopedică a ilustrului cărturar al neamului nostru Dimitrie Cantemir . Pe teritoriul satului au mai fost și 2 iazuri care între timp au secat. Satul este bogat în izvoare subterane, care izvorăsc pe tot teritoriul localităţi, în special în zona pădurii și în parte de sud a localitații mai numită și ,,Urâtu” unde se afla și unul din iazurile satului.
1.6 Vegetaţie
Flora localităţi cuprinde în jur de 1000 specii de plante sălbatice, se mai întâlnesc specii rare de plante cum ar fi Albăstriţa Anghelescu, gorun, printre arborii fagul şi teiul, cele mai des întâlnite plane sălbatice din localitate sunt: brusturile, ştirul, loboda, curnuţul. Coştangalia este situată între două zone de vegetație padurea şi stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase și vegetație forestieră. Cea mai mare parte din teritoriul localitati este acum modificat de activitatea umană. Stepa a fost arată, scăzând semnificativ suprafața de paşune. Pădurea ocupă o suprafață de 12,5% la sută din întreg teritoriul localităţi. Vârsta medie a pădurilor este de 40 de ani. Păduriea are o suprafaţă de 165 de ha. În pădurea din sat se găsesc specii de stejar, gârneţ. Cel care se ocupă la moment de îngrijirea pădurei este pădurarul Ion Hariton, care are mereu are grijă ca la fiecare sfârşit de iarnă şi început de primăvară, să cureţe pădurea de uscături şi să o înnoiască, împreună cu muncitorii.
1.7 Fauna
Fauna cuprinde 68 specii de mamifere (bunăoară vulpea, căprioara, mistrețul...), 270 specii de pasari și zeci de mii de specii de nevertebrate. Varietatea condițiilor de mediu din trecut și abundența de alimente a contribuit la formarea unei faune sălbatice felurite atit cit si in Republica Moldova cît şi în Coştangalia. Cu toate acestea, datorită creșterii utilizării terenului pentru agricultură fauna este, acum, mult mai saracă specii de păsări şi animale au dispărut. În pofida acestui fapt fauna din prezent are mai mult de 50 de specii de vertebrate. În pădure trăiesc: caprioare, porci mistreţi,vulpii, șoareci de pădure, pajure, vulturi, ciufi de pădure, huhureze, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari.
Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozatoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocănitoare, pupăza, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța, porumbelul sălbatic, vrabia, piţigoiul ș.a.m.d. Dintre reptile apar: nopârcile, șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele. Este de remarcat prezența unor insecte caracteristice, cum sunt rădașca, călugărița ,fluturele, libelula, lăcusta .
Informaţii culese şi prelucrate de către
Brînzoi (Culicovschi) Liuba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu