"Istoria este cea dintâi carte a unei naţii.
Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul."
Nicolae Bălcescu
SATUL COŞTANGALIA R-NUL CANTEMIR
Potrivit documentelor de epocă vatra satului Coştangalia apare pe la începutul secolului XVIII. Satul a luat fiinţă pe locul vechilor aşezări tătăreşti nohaice numite Coştangalî sau Coştamgalî. Cu aceste forme satul apare în hîrtiile vechi. Toponimica provine de la numele tribului tătăresc nohaic”coştamgalî” (coş+tamga+sufixul „lî” – „cu dangaua unită, legată”). E parte componentă a ocolului Cahulului, ţinutul Grecenilor („Regiunile naturale dintre Prut şi Nistru”, T. Porucic, rev. „Viaţa Basarabiei”1933,pag. 167)Faptul că el este mult mai vechi o confirmă tradiţiile orale locale. O legendă mărturiseşte că aceste pămînturi aparţineau, pe vremea voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, vitejilor şi oştenilor moldoveni, moşiile lor fiind stăpînite de ei ”cu drepturi de la domnie”, „pentru credincioasa slujbă faţă de domnie şi ţară”. De aceea moşia purta numele Domneasca, iar satul s-a numit mai tîrziu Domneşti. Dar iată că peste satele şi moşiile moldovenilor au năvălit tătarii şi peste tot şi-au aşezat în cîşle şi odăi hoardele şi triburile lor barbare. Satul Domneasca a fost prădat, ars şi ruinat din temelie, pe locul lui urmînd să se înjghebeze cîşla murzacului Kojdamgalî, de unde şi-a luat, chipurile, şi numele Cojdamgalia, moldovenii zicîndu-i mai tîrziu Coştangalia.
CONFORM DATELOR DE ARHIVĂ:
Unii cercetători afirmă, că satul cu acest nume să fi existat la începutul sec. XVIII, în 1712 (V. Micu, lucrarea „Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi”, vol I p. 257, Chişinău 1991; Creţu Valeriu „Tablou cuprinzînd date referitoare la comunele din judeţul Cahul”, Z. Arbore”Dicţionarul geografic al Basarabiei”,1904, p.44,”Bessarabscaia Gubernia v 1870-1875”, Chişinău 1879, p.122-123)Pe o hartă a Moldovei din 1770 localitatea apare notată Koştangalî, fapt ce confirmă provenienţa tătărească.
