Imagini superbe cu viaţa la sat

Deşi pamîntul se-nvîrteşte
Eu m-am născut acasă
Aici şi soarele-i mai cald
Şi zarea-i mai albastră.

Aici pe-un petic de pămînt
Incape-o lume întreagă
Aici şi vîntul e mai blînd
Şi noaptea e mai albă.

Aici mi-e dragă valea morii
Şi răsăritul zorilor în mai
Aici se-ntorc cu drag cocorii
Şi lanurile roagă să mai stai.

Aici doineşte floarea tinereţii
Şi horele sunt vesele la sat
Aici renaşte roua dimineţii
Iar grîul este verde şi curat.

Aici padurea-i creasta de ogoare
Şi apele se varsă în fîntîni
Aici ma doare fiecare floare
Căci ramura se ţine-n rădăcini.

Aici şi soarele mai sus luceşte
Iar viata-mi pare dulce şi frumoasă
Cu toate că pămîntul se-nvirteşte
Ce bine e ca ne naştem ACASĂ.

Material realizat de Gh. Culicovschi

CADRUL GEOGRAFIC

    Traversând Republica Moldova, nu poate sa nu te impresioneze frumuseţea incomparabila a satelor ei. Unul dintre aceste sate este şi satul Coştangalia, raionul Cantemir, sat mijlociu, pitoresc, cu oameni gospodari şi binevoitori. Satul se deosebeşte prin liniştea sa, oamenii muncitori, veseli şi săritori la nevoie. Situat între două dealuri, înconjurat de păduri, bogat în izvoare subterane, nimerind pe acest meleag îți dai seama că este unul din multele colţişoare de rai din ţară. Din punct de vedere geografic satul este aşezat în partea de sud a ţări.

    1.1 Poziţia geografică

    Satul Coştangalia este o localitate din raionul Cantemir, situat la sudul Moldovei la latitudinea 46.1100, longitudinea 28.3872 si altitudinea de 96 metri faţa de nivelul mării. Această localitate este în administrarea oraşului Cantemir. Conform recensământului din anul 2004 populația este de 1.070 locuitori. Distanța directă până în orașul Cantemir este de 26 km. Distanța directă până în oraşul Chişinău este de 103 km. Se învecinează la sud-est cu satele Suhat, Doina, Câşla și cu satul Şofranovca, la nord-est cu satul Chioselia și Ţărăncuţa, iar la nord-vest cu satul Burlacu .

    1.2 Elemente de relief

    În localitatea Coştangalia se evidențiază următoarele forme de relief: câmpii, coline, văii, dealurii. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotungite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale. Situaţia geografică a satului reprezintă un amestec de platouri joase, văi adânci şi vâlcele, versanţii care sunt pe alocuri în formă de “amfiteatre erozionale”. Caracterul general al reliefului: văluros după tipul de dezmembrare şi erozional după origine. Pe teritoriul localităţii se întâlnesc zone arabile – 1.047 ha, celei destinate culturii cerealiere, pășunii – 345 ha, o pădure – 165 ha. La baza localităţi sunt rocile sedimentare, care conţin argila şi nisip.

Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavriil din satul Coştangalia raionul Cantemir

    Nu se cunoaşte cine a pus piatra de temelie a acestui Sfînt lăcaş, însă se cunoaşte că creştinii din sat au avut ca loc de închinare o bisericuţă mică din lemn. 

1813 – cea mai timpurie menţiune documentară a bisericii din Coştangalia (Svedenia o sostoianii ţercvei Bessarabii v 1812-1813 Greceanschii uiezd)

    În locul acestei biserici, ce s-a ruinat de vreme, locuitorii au început construcţia unui lăcaş mai mare şi mai durabil din piatră. Din lipsa materialelor şi meşterilor construcţia a fost oprită.

1815- 1816 – Mitropolitul Basarabiei Gavriil Bănulescu- Bodoni a primit informaţie, că în biserica din satul Coştangalia Sfintele vase sunt din cositor (se recomanda din argint) (Arhivele Basarabiei, 1936, pag. 244)

În anii 1840-1848 pe meleagurile satului au venit un grup de creştini greci în frunte cu preotul Canon şi soţia lui Sofia Kalihptos, care au şi pus temelia bisericii actuale.

Se pierd în negura de vremi în anul 1865.

Calendar istoric al satului Coştangalia

"Istoria este cea dintâi carte a unei naţii.
Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul."

Nicolae Bălcescu

SATUL COŞTANGALIA R-NUL CANTEMIR

       Potrivit documentelor de epocă vatra satului Coştangalia apare pe la începutul secolului XVIII. Satul a luat fiinţă pe locul vechilor aşezări tătăreşti nohaice numite Coştangalî sau Coştamgalî. Cu aceste forme satul apare în hîrtiile vechi. Toponimica provine de la numele tribului tătăresc nohaic”coştamgalî” (coş+tamga+sufixul „lî” – „cu dangaua unită, legată”). E parte componentă a ocolului Cahulului, ţinutul Grecenilor („Regiunile naturale dintre Prut şi Nistru”, T. Porucic, rev. „Viaţa Basarabiei”1933,pag. 167)

       Faptul că el este mult mai vechi o confirmă tradiţiile orale locale. O legendă mărturiseşte că aceste pămînturi aparţineau, pe vremea voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, vitejilor şi oştenilor moldoveni, moşiile lor fiind stăpînite de ei ”cu drepturi de la domnie”, „pentru credincioasa slujbă faţă de domnie şi ţară”. De aceea moşia purta numele Domneasca, iar satul s-a numit mai tîrziu Domneşti. Dar iată că peste satele şi moşiile moldovenilor au năvălit tătarii şi peste tot şi-au aşezat în cîşle şi odăi hoardele şi triburile lor barbare. Satul Domneasca a fost prădat, ars şi ruinat din temelie, pe locul lui urmînd să se înjghebeze cîşla murzacului Kojdamgalî, de unde şi-a luat, chipurile, şi numele Cojdamgalia, moldovenii zicîndu-i mai tîrziu Coştangalia. 

CONFORM DATELOR DE ARHIVĂ:

       Unii cercetători afirmă, că satul cu acest nume să fi existat la începutul sec. XVIII, în 1712 (V. Micu, lucrarea „Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi”, vol I p. 257, Chişinău 1991; Creţu Valeriu „Tablou cuprinzînd date referitoare la comunele din judeţul Cahul”, Z. Arbore”Dicţionarul geografic al Basarabiei”,1904, p.44,”Bessarabscaia Gubernia v 1870-1875”, Chişinău 1879, p.122-123)
Pe o hartă a Moldovei din 1770 localitatea apare notată Koştangalî, fapt ce confirmă provenienţa tătărească.